Estetica sanilor este importanta

Sanul este cel mai important atribut estetic care in toate epocile a constituit cea mai buna expresie a feminitatii, atragand atat interesul erotic, cat si pe cel artistic. Conceptul de frumusete al unui san este un element dificil de definit, deoarece este strict subiectiv in diferitele epoci, varste, tari, rase si origini culturale.

In Grecia Antica, era considerat nerafinat sa se lase sani liberi sub tunici. Din acest motiv, femeile ii bandajau cu benzi de panza, numite mastodetonuri. In mod incredibil, in secolul al XIX-lea acest nume a fost recuperat si folosit pentru a defini elefantii preistorici: un naturalist francez a vazut, de fapt, o asemanare ciudata intre molarii acestor animale si sanii femeilor.

Femeilor romane nu le pasa prea mult de sanii lor. Ambitia lor era sa dezvaluie o silueta cat mai lunga si mai zvelta. La fel ca femeile grecesti, chiar si femeile romane din anii Republicii, adorau sa-si bandajeze sanii cu fasii de panza, provocand si unele comentarii rauvoitoare. Se spune ca poetul Terenzio nu aprecia deloc moda „femeilor uscate”.

Odata cu invaziile barbare si aparitia crestinismului, femeile au inceput sa faca ceea ce stramosii  romani nu ar fi facut niciodata: sa isi lase sanii liberi sub haine sau tunici. Epoca Renasterii duce in schimb la o redescoperire a decolteului: se folosesc rochii stramte, iar femeile incep sa poarte corset, mai intai legat peste haina, apoi dedesubt, astfel incat sa sustina si sa ridice sanul. La sfarsitul Renasterii obiceiurile s-au schimbat. Femeile incepusera sa devina din ce in ce mai imbracate. Nimic din corpul feminin nu trebuia sa apara si sa fie ostentativ.

Revolutia Franceza elibereaza definitiv corpul feminin. Raspandirea idealurilor iluministe care considera barbatii si femeile egale, lasa loc unei noi estetici burgheze. In toamna anului 1795 cronicile spun ca Teresa Cabarrus – cunoscuta ca Madame Tallien si protagonista absoluta a vietii sociale pariziene a vremii – s-a prezentat la balul Operei purtand o tunica de matase fara maneci “fara niciun fel lenjerie de corp, cu inele pe degete si sandale in picioare”. Cu alta ocazie, si-a acoperit sanii doar cu o plasa de diamante. In secolul al XIX-lea, Imparateasa Elisabeta a Austriei a intruchipat idealul frumusetii feminine a vremurilor. De obicei, ea purta corsete stranse care imbunatateau talia de viespe si ii etalau sanii. Acest lucru a facut-o legendara.
Data oficiala a nasterii sutienului este 12 februarie 1914. A fost atunci cand Mary Phelps Jacob, cunoscuta sub pseudonimul lui Caresse Crosby, a brevetat in statul New York sutienul. Acum sanul este sustinut, in sfarsit, de un sutien confortabil!

In anii cincizeci, Gina Lollobrigida, dar mai ales Sofia Loren a devenit iconice si si-au aratat sanii voluptosi in toata splendoarea lor. Sanii pronuntati au devenit si mai la moda in anii ’80. Brigitte Nielsen si Stéphanie de la Monaco devin trendsettere. Odata cu aceste tendinte, a aparut si dorinta femeilor de a avea sani mari, frumosi si fermi. Astfel, chirurgia estetica a sanilor a devenit o moda. In ziua de azi, tot mai multe femei apelaza la astfel de proceduri. Desi tehnologia s-a dezvoltat mult in ultimii 10 ani, tot trebuie sa fim atente ce medic alegem. Daca faceti parte din cele care isi doresc un san frumos si ferm, va recomandam Clinica Dr. Gad Renert. Infromatii suplimentare pot fi gasite pe site-ul https://www.dr-renert.com/estetica-sanilor. Un san frumos poate avea mai multe forme, dar frumusetea sa este direct legata de volum. Este recomandabil sa asteptati dezvoltarea completa a sanului inainte de a trece la operatie.
Acest tip de interventie isi propune sa imbunatateasca aspectul estetic al unui san mic (hipoplastic), inexistent, posibil asimetric, crescand volumul si restabilind o conditie de armonie si echilibru cu restul corpului.

Este bine sa clarificam ca marirea chirurgicala a sanului nu inseamna realizarea lui intr-un mod standard: fiecare femeie are caracteristici fizice si tisulare diferite, la fel cum asteptarile fiecareia sunt diferite.

Inainte de a obtine marirea sanilor, rezultatul final este evaluat cu atentie, detectand caracteristicile sanului (forma, volum, calitatea pielii, proportia mamelonului si areola), precum si asteptarile pacientei. Forma si caracteristicile protezei au o importanta decisiva in definirea aspectului final al sanului. Protezele de ultima generatie, cu silicon gel coeziv (nu se disperseaza in afara carcasei) si cu un profil anatomic natural, ajuta la asigurarea stabilitatii rezultatului estetic final in timp. Mai mult, viitoarele mame pot fi sigure: inserarea implanturilor mamare nu afecteaza alaptarea si nu constituie un obstacol in calea unei investigatii corecte de mamografie.

Chirurgia de marire a sanului dureaza aproximativ 90 de minute si se efectueaza in general sub anestezie generala cu o singura zi de spitalizare. Alegerea volumului si a profilului protezelor se face de catre chirurg in acord cu pacienta, pe baza evaluarii caracteristicilor sanului si a dorintei de marire manifestata. Tehnica chirurgicala care urmeaza sa fie utilizata este personalizata pentru fiecare caz si priveste alegerea tipului de modelare a sanului care trebuie efectuat, tipul de incizie a pielii care poate fi periareolar, in sulcusul mamar sau axilara si multe alte aspecte.

La sfarsitul interventiei, se efectueaza o tehnica particulara de sutura, astfel incat sa nu ramana cicatrici vizibile si sa se aplice un bandaj elastic usor de compresie a sanului.

Pacienta va face apoi la verificari periodice pentru a evalua rezultatul estetic final.